Cămara veche





Ieri am mers cu mașina la bunici.

Când am ajuns la ei, am vizitat casa și am găsit și o cămară veche. În acea cămară mirosea a praf și a mucegai.

La intrare, am văzut că era un raft cu diferite lucruri folositoare sau, chiar din contră: jucării vechi și stricate, chei care nu descuiau nimic, borcane goale și murdare sau umplute de ani de zile cu diferite legume, sosuri, compoturi și murături și un morman de lucruri care era imposibil să înțelegi ce e.

Dintr-o dată, am auzit chițcăitul unui șoricel. M-am speriat și am fugit afară.

Mă gândeam s-o îmbunătățesc și să-i ajut pe bunici să facă ordine în ea.

Așa că am plecat să-i întreb dacă îmi dau voie să fac din ea o cămară fermecată. Bunicii au fost încântați de idee și mi-au dat voie să fac ce vreau.

Prima dată am șters tot praful și am aruncat toate lucrurile nefolositoare. Am măturat și am spălat rafturile, dulapurile și podeaua. Am reparat podeaua și dulapurile stricate, iar la sfârșit am vopsit toată cămara in alb. Apoi am pus lucrurile bunicilor folositoare înapoi, niște scaune de puf și am decorat-o cu lucruri mărunte, dar drăguțe.

Sper că le va plăcea acum doar bunicilor, nu și șoriceilor.

În orice caz, mie imi place mult.


-- 16 --