A venit o toamnă frumoasă și bogată în culori. Este și zâna belșugului pentru fermieri. Totodată, ea cheamă și copiii la școală.

Natura își schimbă înfățișarea: frunzele ruginii se văd în copaci sau pe jos, într-un covor arămiu și foșnitor. Unii copaci sunt goi, fără frunze, și par amuțiți, pentru că le pleacă „cântăreții”. Dar mai au și ramuri împodobite de culoare și lumină.

Afară pare o zi de toamnă târzie, pentru că soarele abia se vede pe cer, noaptea vine mai repede și ziua s-a făcut mai mică. Fermierii își admiră hambarele îmbelșugate și sunt fermecați de parfumul fructelor. Copiii se adună repede pe lângă case și se bucură când se gândesc că vine iarna și vor putea merge, în sfârșit, la săniuș.

Pădurile sunt amorțite, în culorile toamnei fără egal, și își culcă animalele în vizuini, după ce și-au trimis păsările călătoare în țările pline de soare.

Mie nu prea îmi place toamna, pentru că se face frig, e trist și pustiu fără păsări și animale. Dar admir culorile vii din covoarele de frunze din păduri și soarele blând, care ne pregătește pentru iarnă.